Pedagogia Freinet- o pedagogie actuală

Alternativa pedagogică Freinet este fondată pe valori universale:

                    :

- RESPONSABILITATE       

                              

- AUTONOMIE

- ÎNTRAJUTORARE

              - COOPERARE

        Pedagogia Freinet își propune să contribuie la construirea unei școli dinamice, active, moderne, folosind tehnici și procedee simple, la îndemâna oricui.

   

   Multiplele tehnici ale pedagogiei Freinet introduc o serie de scheme de relaţii în cadrul clasei, dar şi cu exteriorul. Această varietate a tehnicilor de lucru creează bogăţia mediului educativ şi calitatea relaţiilor care se stabilesc. Toate tehnicile pot fi utilizate cu succes la toate clasele din învăţământul tradiţional, nu numai în clasele Freinet. Aceste tehnici sunt :

             - Textul liber

             - Jurnalul şcolar

             - Corespondenţa şcolară

             - Ancheta documentară

             - Exprimarea plastică

             - Exprimare corporală

             - Creaţie manuală

             - Exprimarea dramatică

             - Ieşirea şcolară.

           Textul liber

Ce este textul liber ?

„Un text liber este, aşa cum indică numele său, un text pe care „copilul îl scrie în mod liber, când are chef să-l scrie şi pe tema care îl inspiră". (C. FREINET) 

Destinatarul textului liber

Acesta nu mai este învăţătorul care sancţionează prin notă, ci  colegii, grupul-clasa, corespondenţii, părinţii, vecinii etc.

Rolul cadrului didactic: să găsească spaţiu în orar pentru textul liber; să deschidă clasa pentru viaţă; să ajute pe copil să-şi găsească cuvintele care să-i exprime cel mai bine sentimentele, emoţiile; să nu facă tot timpul observaţii / sancţiune de genul : „ai scris cu greşeli; ai murdărit hârtia; nu ţi-ai ales cuvintele; nu ţi-ai revăzut frazele" etc.

Prezentarea textului liber: aceasta se face dacă elevul o doreşte. Textul liber se citeşte în faţa colegilor, într-un climat de încredere şi bunăvoinţă. Colegii au o atitudine critică valorizantă, nu distructivă.

„Punerea la punct" a textului liber: dacă textul liber a fost ales pentru a fi publicat în revista clasei, el va fi „pus la punct". Aceasta implică analiza textului liber,  adăugiri, modificări, completări, în deplin respect pentru gândirea autorului. Fiind rod al unei colaborări, textul liber nu se notează.

Ilustrarea textului liber :autorul sau alţi colegi pot ilustra textul liber ales spre publicare, dându-i o formă artistică.

Prelungirile textului liber :pornind de la textul liber., pot fi organizate lecţii de gramatică / ortografie, vocabular, istorie, geografie, biologie, se pot demara anchete documentare etc.

      

    Jurnalul şcolar

Un mijloc de exprimare: El este un jurnal de opinie pentru că publică ceea ce copiii gândesc.

Un mijloc de comunicare: Este un mijloc privilegiat de a face cunoscut celorlalţi ceea ce copilul vrea să zică.

Un mijloc de socializare şi de formare civică: Jurnalul este, ca şi textele compuse, o recunoaştere a dorinţelor individului. Realizând un jurnal copilul primeşte o imagine pozitivă asupra scrisului, iar  simpla difuzare a lui în afara clasei îi dă copilului o dimensiune socială.

Un mijloc de învăţare: copilul învaţă pentru că realizarea jurnalului necesită competenţe în citire, scriere, ortografie, vocabular prin necesitatea de a se face înţeles. Nu este supus la sancţiuni şcolare, de o notă sau alta. Singura lui grijă este aceea de a produce ceva care poate fi citit. Pentru că iese  din clasă trebuie să fie „frumos” din respect pentru cititor, deci lizibil

      Corespondenţa şcolară

Corespondenţa şcolară permite :

•        Deschiderea şcolii spre viaţă :

                - creează legături cu alte clase de aproape sau de departe ;

                - deschidere spre un mediu geografic  ,social,diferit ;

•        Lărgirea câmpului de relaţii afective ;

•        Permite copilului să se construiască – copilul devine un observator atent al

mediului,iar adultul îl cunoaşte mai bine ;

•        Aduce măsura timpului şi spaţiului prin trăirea afectivă, inerentă acestei

practici,care-l separă pe copil de corespondentul său ;

•        Este o deschidere spre socializare ;

•        Întăreşte identitatea grupului.

•        Activităţile determinate de corespondenţă sunt funcţionale şi determină învăţarea,

favorizând punerea în aplicare a altor tehnici :textul liber, jurnalul şcolar etc.

      Ancheta documentară- este o tehnică complexă de învăţare. Pentru realizarea ei se parcurg mai mulţi paşi: precizarea temei şi a modului de abordare, partea de cercetare, prelucrarea informaţiei, bilanţul fiecărei etape, realizarea formei finale.

·      

BIBLIOGRAFIE :

Pettini , Aldo -  (1992)  Freinet şi tehnicile sale, Editura CEDC ,  Bucureşti;

Rădulescu , Mihaela – (1999) Pedagogia Freinet .Un demers inovator , Editura Polirom, Iaşi.